Stadiul declasificării dosarelor poliţiei secrete

aseară căutam ceva. mi-am adus aminte că anul trecut, când am fost în Albania, am fost intrigată să aflu că , din 1990 încoace, albanezii nu au reuşit să deconspire absolut nimic despre Sigurimi, fosta lor Securitate. aşa am redescoperit o ştire căreia nu i-am dat atenţia cuvenită când a fost publicată.

BBC prezintă stadiul declasificării dosarelor poliţiei secrete
Thursday, 11 January 2007 (21:07:51) EET

Trimis de ROMPRES

Londra – În condiţiile în care dezvăluiri legate de spionaj, din trecutul comunist, continuă să afecteze imaginea unor persoane publice din Europa Centrală şi de Est, BBC News realizează joi o trecere în revistă a modalităţii şi măsurii în care aceste ţări şi-au declasificat dosarele poliţiei secrete.

Albania
Guvernele post-comuniste nu au reuşit niciodată să adopte o lege privitoare la deschiderea dosarelor secrete ale ”Sigurimi”, poliţia secretă din era comunistă.
Cu toate acestea, în octombrie 2006, Parlamentul a aprobat o rezoluţie prin care cerea deschiderea acestor dosare. Crimele comise sub conducerea fostului lider comunist Enver Hoxha trebuie, sublinia rezoluţia respectivă, ‘’să fie recunoscute şi denunţate pentru ca ele să nu se mai repete’, cerând dezvăluirea numelor foştilor colaboratori ai regimului comunist care deţin în prezent funcţii publice. Rezoluţia nu era însă obligatorie, fiind astfel necesară şi aprobarea unei legislaţii separate pentru ca autorităţile să fie obligate să facă publice respectivele dosare.

Bulgaria
În decembrie 2006, Parlamentul Bulgariei a adoptat o lege care hotăra deschiderea arhivele serviciilor secrete din era comunistă şi care permitea să se facă lumină asupra defunctei ”Dărjavna Sigurnost”, unele dintre serviciile secrete cele mai faimoase din perioada Războiului Rece.
Potrivit acestei legi, bulgarilor le este permis să îşi vadă propriile dosare. De asemenea, va fi creată o comisie menită să investigheze persoane publice – cum ar fi politicieni, oficiali, oameni de ştiinţă, judecători, oficiali ai bisericii şi jurnalişti – urmând ca numele acestora să fie făcute publice pe Internet în cazul în care sunt găsiţi vinovaţi. Numele lor vor fi făcute cunoscute numai după ce aceştia vor fi informaţi în prealabil, având dreptul să facă apel în faţa Tribunalul Suprem Administrativ.
Unele dosare vor rămâne secrete ”din motive de securitate naţională’, iar pentru acestea va fi creată o arhivă separată.

Fosta Cehoslovacie
În anul 2003, Republica Cehă a făcut publice listele cu numele persoanelor care au colaborat cu poliţia secretă din era comunistă, ”StB”. O listă ce cuprindea numele a aproximativ 160.000 de presupuşi colaboratori a fost făcută publică cu un deceniu în urmă de către un fost dizident, Petr Cibulka, care a afirmat că respectiva listă provenea de la o sursă cu acces la dosarele StB.
Slovacia a început să facă publice mii de dosare secrete ale StB, în noiembrie 2004. Dosarele, care datează de la mijlocul anilor 1950, conţin liste cu peste 21.000 de nume, inclusiv ale informatorilor şi unor presupuşi dizidenţi.

Germania
În urma reunificării, Germania a adoptat în anul 1991 o lege privitoare la deschiderea arhivelor poliţiei secrete a Germaniei de Est, ”Stasi”. ”Actul Dosarelor Stasi” protejează aceste dosare de la a fi distruse şi a permis facerea lor publică în mod treptat.
Orice cetăţean avea dreptul de a-şi vedea propriul dosar şi să afle în ce măsură i-a fost afectată viaţa de către Stasi. Peste două milioane de germani şi-au văzut dosarele secrete până în momentul de faţă.

Ungaria
O lege din anul 2003 le-a permis ungurilor accesul la propriile dosare create de către poliţia secretă din era comunistă. De asemenea, victimelor le-a fost permis accesul la dosarele persoanelor care le-au spionat.
Au rămas secrete doar informaţii din acea perioadă care ar putea afecta securitatea naţională.

Polonia
În noiembrie 2006, preşedintele Lech Kaczynski a semnat o nouă lege prin care se hotăra deschiderea dosarelor poliţiei secrete din perioada comunistă, care includ informaţii despre actuali diplomaţi, miniştri şi membri ai Parlamentului. Anterior, doar istoricii şi jurnaliştii au avut acces la dosare, care se află în custodia Institutului Memoriei Naţionale (IPN), creat în anul 1998, cu scopul de a judeca crimele naziste şi comuniste din Polonia.
Potrivit noilor reglementări, ce urmează să intre în vigoare la mijlocul lunii februarie, persoane publice (printre care înalţi oficiali, judecători, profesori, jurnalişti, diplomaţi, directori de companii de stat, editori şi directorii de şcoli) vor fi nevoiţi să ceară IPN-ului un certificat special prin care să dovedească faptul că nu au fost colaboratori. În cazul în care se va descoperi că ei au lucrat ca agenţi, ar putea fi concediaţi.
Anterior, numai oficialii făceau subiectul verificărilor. Aceste dosare vor fi făcute publice acum, dar cei care rezultă că au colaborat vor avea dreptul să facă apel în justiţie pentru a-şi salva reputaţia. Se estimează că aproximativ 400.000 de persoane vor fi afectate de noua lege.

România
În anul 1999, guvernul a creat o comisie specială, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), pentru a cerceta milioane de documente ale poliţiei secrete. Prin lege, CNSAS trebuie să caute în dosare indicii ale colaborării în rândul politicienilor şi altor persoane publice, cum ar fi funcţionari publici şi membri ai societăţii civile, jurnalişti şi preoţi.
Însă Consiliul a primit numai recent din partea serviciilor secrete dosarele relevante spre cercetare. Unii politicieni au fost deja nominalizaţi ca fiind foşti colaboratori. Board-ului CNSAS îi revine sarcina de a vota dacă o persoană publică acuzată a colaborat sau nu. Guvernul urmează să decidă dacă persoana găsită vinovată va fi sau nu penalizată.
În anul 2005, toate arhivele Securităţii au fost deschise publicului, cu excepţia celor care privesc problemele de securitate naţională. Până în momentul de faţă, mii de oameni au putut să afle dacă vecini sau apropiaţi de-ai lor i-au spionat în timpul perioadei comuniste.

Fosta URSS
În fosta Uniune Sovietică – în afara statelor baltice – tendinţa a fost de a pune un văl peste dosarele aflate în custodia poliţiei secrete sovietice, KGB.
Într-adevăr, foşti ofiţeri KGB sunt în prezent figuri proeminente în eşaloanele de primă mărime din lumea politică şi a afacerilor din Rusia.
Dintre statele baltice, Letonia a votat în favoarea publicării conţinutului dosarelor KGB ce conţin numele foştilor agenţi ai poliţiei secrete, în martie 2007. Parlamentul a votat această măsură în ciuda unei opoziţii puternice din partea preşedintelui, d-na Vaira Vike-Freiberga, care a argumentat că intimitatea şi securitatea personală a cetăţenilor ar putea fi expusă unui risc prin aprobarea acestei decizii.
Parlamentul Lituaniei a votat în octombrie 2006 pentru deschiderea arhivei speciale a guvernului, unde sunt stocate toate dosarele KGB, publicul având acces nelimitat la acestea.
În Estonia, publicul are dreptul să citească dosarele KGB, care sunt păstrate în arhivele naţionale.

Fosta Iugoslavie
În anul 2001, cetăţenilor sârbi li s-a permis accesul la dosarele secrete din custodia fostului serviciu de securitate, ”UDBA”, pentru prima dată.
Însă organizaţii pentru drepturile omului au obiectat privind faptul că succesorul UDBA a păstrat controlul asupra dosarelor şi au suspectat totodată că numeroase dosare au fost distruse în zilele şi săptămânile care au urmat după căderea fostului preşedinte Slobodan Milosevic, în anul 2000.
În Serbia şi Croaţia, principala îngrijorare a publicului este legată de soarta dosarelor poliţiei secrete din anii de după prăbuşirea Iugoslaviei. În noiembrie 2001, Croaţia a deschis dosarele poliţiei secrete, păstrate de guvernul preşedintelui Franjo Tudjman. În aprilie 2003, pe un site web neaprobat a apărut o listă cu informaţii despre aproximativ 1,5 milioane de persoane din Slovenia, informaţii provenite din arhivele UDBA. Guvernul a încercat să blocheze accesul la respectivul site.
Traducere şi adaptare de Ioana Văcărescu – BBC News din 9 ianuarie

Anunțuri
Published in: on Februarie 28, 2008 at 12:12 am  Lasă un comentariu  

The URI to TrackBack this entry is: https://cameliacsiki.wordpress.com/2008/02/28/stadiul-declasificarii-dosarelor-politiei-secrete/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: