Parlamentul României, 25 Octombrie 2011
Discursul susținut la împlinirea a 90 de ani. Nu are nevoie de alte cuvinte!
Parlamentul României, 25 Octombrie 2011
Discursul susținut la împlinirea a 90 de ani. Nu are nevoie de alte cuvinte!
Mesajul MS Regelui Mihai. Am găsit doar o bucățică din ce am difuzat-o noi la Telejurnal, în 2008.
Anul trecut, într-o zi când afară era frig și zăpadă afară, m-am încălzit o oră la Muzeul Țăranului Român, la o expoziție despre colectivizare. Ce a ieșit, vedeți mai jos:
În 29 Ianuarie 1990, au venit prima oară minerii la București. În ce context și ce s-a întâmplat în acele zile, vedeți în acest reportaj.
Imagini istorice difuzate într-o ediție specială a Telejurnalului TVR1.
” Eu: – Îți plac poveștiile acestea? De ce zâmbești?
T: – Da. Foarte mult. Vreau să mai citești una, că vreau să le învăț pe toate! Mă gândesc ca atunci, când o să am 5 ani, să scriu și eu povești. ” 🙂
xxxxxx
Zilele trecute:
„T: – Mama, dacă Alba ca Zăpada se ducea să-și cumpere mere de la magazin, chiar și fără știrea piticilor, nu o mai omora vrăjitoarea! ” 🙂
Astăzi se împlinesc patruzeci de ani de la moartea prinţesei Martha Bibescu. Vara anului trecut, la „Ora Regelui” am prezentat povestea vieții frumoasei prințesei românce, o bună prietenă a Reginei Maria. Puteți să revedeți reportajul cu imagini şi informaţii inedite, dacă urmați link-ul de mai jos:
http://www.tvrplus.ro/editie-ora-regelui-111673
Martha Bibescu s-a născut la 28 ianuarie 1889 și a murit în 28 noiembrie 1973, în timp ce se afla în exil. A fost fiica lui Ion Lahovary, fost ministru plenipotenţiar al României la Paris și ministru al Afacerilor Externe. Descendentă a unei familii nobile româneşti de tradiţie politică, diplomatică şi culturală, din ramura domnitorului moldovean Constantin Mavrocordat, a fost una dintre scriitoarele românce foarte apreciate în Occident.
Datorită Marthei Bibescu avem astăzi Castelul Brâncovenesc de la Mogoşoaia.
Le-am redescoperit pe youtube 🙂 Și mi-a făcut plăcere să le revăd! 🙂
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Până în 1989, ziua de 26 Ianuarie era sărbătoare mare în România. Era aniversarea lui Nicolae Ceauşescu, fost preşedinte al României, în perioada 1965-1989.
Vă recomand imagini inedite pe care le-am descoperit pe http://www.youtube.com, dar și un reportaj mai vechi de la Telejurnalul TVR, pe care l-am realizat în 2008.
Astăzi, la Muzeul Naţional de Istorie al României s-a deschis o mini-expziţie care cuprinde o piesă de excepţie –“Ordinul Unirii în grad de Ofiţer”, alături de proiectul “Ordinul Unirii în grad de Cavaler”.
Încă din 1859, Alexandru Ioan Cuza s-a gândit să creeze un Ordin naţional românesc, având model „Legiunea de Onoare” instituită în Franţa de către Napolen I. Reprezentantul Principatelor Unite la Paris, Vasile Alecsandri, a profitat de bunele relaţii diplomatice pe care le aveau Principatele cu Imperiul Francez şi a cerut permisiunea lui Napoleon al III-lea, ca oficialii francezi să poată fi recompensaţi şi să poarte viitorul ordin românesc. Propunerea a fost acceptată de împărat care, pe moment, nu a realizat că, potrivit normelor de drept internaţional, Principatele Unite nu puteau institui un sistem onorific, deoarece se aflau sub suzeranitate otomană. Revenind în ţară, Alecsandri a propus crearea Ordinului „Jerbei de Aur ”, cau care urma să fie recompensaţi românii şi străinii care aduseseră servicii Principatelor Unite. Comisia Centrală a schimbat numele Ordinului în „Ordinul Crucea Unirii” sau pe scurt „Ordinul Unirii”. (foto)
Atît Imperiului Otoman, cât şi Imperiului Austriac s-au opus, considerând acest demers un semn clar de afirmare a suveranităţii . Pentru a nu pune în pericol dubla alegere a lui Cuza, proiectul a fost amânat . În 1864, domnitorul i-a cerut totuşi reprezentantului român la Paris să ia legătura cu o cunoscută casă de bijuterii, în vederea realizării decoraţiilor. Casa Krétly din Paris a prezentat un model acceptat imediat de către domnitor şi, pe baza acordului său, s-au comandat 1000 de exemplare ale Ordinului. Modelul propus de Casa Krétly a fost o cruce repetată, emailată albastru – formă care, la acea dată, era foarte rar utilizată în faleristică. Neputând institui şi acorda Ordinul din cauza statutului ţării de stat vasal al Imperiului Otoman, domnitorul l-a acordat, cu titlu personal, doar câtorva apropiaţi.
Acest Ordin a servit drept model pentru prima distincție oficială acordată de statul independent român, Ordinul naţional „Steaua României”. Ordinul Unii poate fi văzut la muzeul de pe Calea Victoriei din Capitală până în 15 februarie 2014, de miercuri până duminică, între orele 9.00 – 17.00.
https://www.youtube.com/watch?v=Zdswm9VY5qA
Și în 1940, moții au mai salvat nouă victime dintr-un teribil accident aviatic. Atunci, autorităților le-au luat doar trei ore să ajungă la aeronavă prăbușită. Poate că au avut noroc și pentru că era vară.
Într-un alt accident, petrecut în anul 1970, Securitatea i-a împiedicat pe moți să urce la victimele unui alt avion prăbușit. Anchetatorii au ajuns după 3 zile! Șase răniți ușor au murit de frig. Povestea, pe scurt, mai jos: