Aşa s-a numit reportajul meu de anul trecut, de Ziua Imnului. Nu mai am varianta filmată, ar fi fost frumos să o postez ca să le şi ascultaţi dar, pentru informaţie, vă redau textul.
” În istoria modernă românească, imnul naţional s-a schimbat de cinci ori. Fiecare variantă a marcat un nou regim sau o nouă orientare politică. Numai comuniştii l-au schimbat de vreo trei ori: prima dată când s-au înfrăţit cu sovieticii, apoi când s-au distantat de ei şi mai apoi când Nicolae Ceauşescu a venit la putere. Imnurile marilor naţiuni au rămas la fel de la fondarea statelor moderne. În România însă imnul de stat s-a schimbat de cinci ori în ultimul secol şi jumătate. Pe vremea lui Carol I s-a folosit ca imn „Trăiască regele”, melodia fără text. Când Romania s-a transformat în Regat, în 1881, imnul s-a trasformat în altul. Mai exact a primit şi un text scris de Vasile Alecsandri.
„Trăiască Regele/în pace şi onor/De ţara iubitor/Şi-aparator de ţară”
Lovitura de stat de la 30 decembrie 1947, soldată cu încheierea perioadei regaliste în România şi venirea comuniştilor la putere, a impus, evident, un nou imn. Au fost schimbate toate simbolurile, inclusiv imnul naţional şi stema. Primul imn al comuniştilor a fost ” Zdrobite cătuşe în urmă rămân.” Noul imn scotea în evidenţă importanţa pe care regimul comunist din anii de început o acorda clasei muncitoare.
În 1953, înfratirea cu URSS şi începutul colectivizării, au adus un nou imn de stat al Republicii Populare Române – Te slavim Romanie! – „Te slavim Romanie, a durat pana in 1977.
Deşi după schimbarea regimului Dej şi alegerea lui Ceauşescu se dorea schimbarea lui, discuţiile au durat pânâ în 1977, când a fost introdus un nou imn – ” Trei culori cunosc pe lume”. Noul imn se distanţa faţă de Moscova şi se apropia mai mult de clasa muncitoare şi de aşa zisă luptă de clasă a ei. -Trei culori – este un text adaptat după o creaţie a lui Ciprian Porumbescu.
După Revoluţia din 1989, s-a instituit actualul imn de stat al Romaniei. „Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,/În care te-adâncira barbarii de tirani /
Legiferat în ianuarie 1990, textul conţine 11 strofe ale poeziei. Este un imn mediu ca lungime, spun istoricii.
„Cel mai scurt este al Iordaniei, de 1.40 sec si cel mai lung al Greciei care are 150 de strofe, iar intonarea lui dureaza cateva minute intregi ” 🙂 , a declarat Cristian Scarlat, directorul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.
Versurile textului – Deşteaptă-te romane – sunt scrise de Andrei Mureşanu. În privinţa muzicii au fost ridicate mai multe controverse în ultimii ani: s-a spus că muzica nu i-ar aparţine lui Anton Pan, ci unui braşovean George Ucenescu, care i-ar fi fredonat-o acestuia, în perioada paşoptistă, într-o grădină din Şcheii Braşovului. Feţele bisericeşti susţin că de fapt muzica imnului este o cântare bisericească numită „Din sânul maicii mele”, care ar fi fost preluată de Anton Pan.
Actualul imn al României a fost cântat la evenimente care au schimbat cursul istoriei: Războiul de Independenţă din 1877-1878, Primul şi Cel De-al Doilea Război Mondial şi Revoluţia din 1989.
M-au ajutat în documentarea acestui reportaj : Mihai Bumbeş – cercetător al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, Cristian Scarlat- directorul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, şi încă de când eram la ziar, în Braşov, prof. Vasile Oltean – Prima Şcoală Românescă din Şcheii Braşovului.
Eu zic că istoria asta e ca o poveste, dacă ştii cum să o iei…Sau ca o „mică bărfă” 🙂 , dacă vreţi
Camelia Csiki - Jurnal de jurnalist 