La ora 21.00, pe TVR1, se va redifuza documentarul „DIN CULISELE UNUI SUMMIT”, editorul de montaj cu care am stat închisă două săptămâni în cabina de montaj 🙂 este Catalin Antohi, producator: Claudiu Lucaci, realizator: Camelia Csiki :).
Filmul pe care l-am realizat cu colegii mei , în 2008, dezvăluie tot ce s-a organizat în spatele Summitului NATO de la Bucuresti. A fost o experiență! Am filmat mai bine de două luni, peste 10 de ore de filmare. Si mai multe de vizionare. Atunci i-am intalnit in carne si oase pe Vladimir Putin, pe George Bush, dar si pe alti sefi de state. Nu este un documentar politic, conform așteptarilor…Atunci am fost pentru prima oară în celule de supraveghere ale SRI, SPP …Restul vedeți diseară.
Filmul a fost premiat de Asociația Profesioniștilor de Televiziune, în 2009.
Anul acesta se împlinesc 300 de ani de la mazilirea lui Constantin Brâncoveanu. Decizia politică a Porţii Otomane avea să se încheie cu martiriul public al întregii familii de parte bărbătească. 2014 a fost declarat “Anul Constantin Brancoveanu”, un omagiu adus unuia dintre cei mai longevivi conducători încoronaţi ai Ţărilor Române.
Aveți aici reportajul de la Telejurnalele TVR1 și TVR2.
Și aici o scută poveste “tradusă” pe înțelesul tuturor…Sigur, întreaga poveste e ceva mai complicată! 🙂
“Brâncoveanu a fost mazilit ( n.p. îndepărtat de la domnie) de turci chiar în 24 Martie 1714, la București. După mazilire, Brâncoveanu şi familia sa, au fost duşi la Istanbul şi închişi la Edicule, temuta închisoare a celor şapte turnuri. Aşa şi- încheiat domnia Constantin Brâncoveanu, după ce s-a aflat la conducerea Ţării Româneşti timp de jumătate de veac.
Turcii l-au acuzat pe domnul Țării Românești că ar fi acumulat o avere impresionantă şi l-au poreclit “Prinţul Aurului”. Au încercat și să-i confiște întreaga avere. Domnitorul s-ar fi putut salva daca le-ar fi dat turcilor 20.000 de pungi cu aur, dar a refuzat. Există oameni care caută şi astăzi o presupusă comoară despre care se spune că domnitorul ar fi ascuns-o sub o mănăstire din Mehedinţi, acum 300 de ani.
Constantin Brâncoveanu a fost ucis în 15 august 1714, chiar în ziua în care a împlinit 60 de ani. Împreună cu cei patru fii ai săi şi sfetnicul şi ruda sa, Ienăchiţă Vărărescu, au fost scoşi din închisoare, duşi în piaţa Seraiului şi torturaţi.
Execuţia s-a făcut în prezenţa sultanului Ahmed al III-lea şi a marelui vizir, a unor diplomaţi şi a soţiei domnitorului.
Brâncoveanu a fost torturat pentru a-şi declara imensele averi. Domnitorul a uimit prin sacrificiul său, l-a înfruntat pe sultan şi i-a refuzat fără să stea pe gânduri oferta de a-i cruţa viaţa celui mai tânăr dintre copii, Matei, în schimbul trecerii acestuia la mahomedanism.
În 1992 a fost numit Sfânt Martir al Bisericii Ortodoxe Române împreună cu cei patru fii ai săi”
Pe larg povestea ultimului domnitor ortodox al Țării Românești o puteți citi accesând link-ul aesta:
Pentru cei care nu ați rezistat “ispitei” și ați ieșit la plimbare sâmbătă, când a fost o zi superbă, și ați pierdut emisiunea realizată de mine, o puteți vedea aici:
1. Primul subiect este , așa cum v-am obișnuit, o exclusivitate. Alteța Sa Regală Principele Radu vorbește pentru prima oară despre turneul pe care l-a făcut Regele Mihai pentru integrarea României în Nato și Uniunea Europeană. Turneul a început în 1997, la scurt timp după revenirea definită în România a Majestății Sale și a durat câțiva ani. Guvernul României din aceea vreme și cel care i-a urmat au cerut ajutorul Regelui Mihai pentru a reprezenta România în lume. Deși aportul Majestății Sale a fost unul major, Regele Mihai nu a vorbit niciodată în public despre contribuția Sa la acest act istoric.
2. Republică versus Monarhie – aflăm ce Românie își doresc oamenii și cine vor să-i reprezinte.
3. Portretul Principesei Moștenitoare Margareta în prag aniversar.
4. Agenda vizitelor externe pe care Casa Regală a României le-a făcut în primele luni ale anului 2014.
5. Povestea clădirii în care funcționează Muzeul Național de Geologie al României, o altă clădire ctitorită de Regele Carol I.
Despre aportul Regelui Mihai la integrarea României în NATO şi în UE, la Ora Regelui
Pe 22 martie 2014, telespectatorii TVR 1 au ocazia să afle care a fost aportul Regelui Mihai la integrarea României în NATO şi în Uniunea Europeană. Acest subiect, dar şi alte teme de gândit şi analizat sunt aduse în prim plan în ediţia de sâmbătă a emisiunii Ora Regelui, realizată de Camelia Csiki. Ora Regelui se difuzează, ca de obicei, de la ora 13.00, la TVR 1, TVR Internaţional şi online, pe TVR+.
Primul subiect al emisiunii este, ca de obicei, o exclusivitate. Alteţa Sa Regală Principele Radu vorbeşte pentru prima oară despre turneul pe care l-a făcut Regele Mihai pentru integrarea României în NATO şi Uniunea Europeană. Turneul a început în 1997, la scurt timp după revenirea definită în România a Majestăţii Sale şi a durat câţiva ani. Guvernul României din aceea vreme, dar şi cel care i-a urmat i-au cerut ajutorul Regelui Mihai pentru a reprezenta imaginea României în lume. Deşi aportul Majestăţii Sale a fost unul major, Regele Mihai nu a vorbit niciodată în public despre contribuţia Sa la acest act istoric.
“Republică versus Monarhie”este un alt subiect dezbătut la Ora Regelui, subiect din care aflăm ce Românie îşi doresc oamenii şi cine vor să-i reprezinte.
Tot în ediţia din această săptămână telespectatorii pot vedea „Portretul Principesei Moştenitoare Margareta în prag aniversar”, dar şi agenda vizitelor externe pe care Casa Regală a României le-a făcut în primele luni ale anului 2014.
Ora Regelui din 22 martie se încheie cu povestea clădirii în care functionează Muzeul Naţional de Geologie al României, o altă clădire ctitorită de Regele Carol I.
Emisiunea poate fi urmărită şi pe TVR+, pe tabletă sau mobil. Aici puteţi descărca aplicaţiile TVR+ pentru IOS şi Android.
V-am spus deja, nu, că sâmbătă, 22 Martie, vă întâlniți cu mine la Ora Regelui? Aveți aici coordonatele de satelit pentru telespectatorii din străinătate. Din sezonul acesta, emisiunea este difuzată simultan și pe TVR International. Nu uitați, sâmbata, la ora 13. http://www.tvr.ro/coordonate-emisie-tvr-international_1584.html#view
În urmă cu 133 de ani, pe 14 martie 1881, ţara era în sărbătoare. Parlamentul a votat legea prin care Principatul României a fost înălţat la rang de regat, iar prinţul Carol I de Hohenzollern devenea rege. Turcia a fost prima care a recunoscut regatul României. Au urmat-o Anglia, Italia, Statele Unite, Germania, Rusia şi Austro-Ungaria.
Astăzi nu puteam să nu vorbim despre eroul nostru, unul dintre cei mulți eroi uitați ai României… Iubesc această poveste de excepție!
Sunt trei ani de când alături de Claudiu Loghin, corespondentul de la Brașov al Știrilor TVR, reconstituim ultimele clipe din viața lui Liviu Cornel Babeș. An de an descoperim câte ceva nou. Și eu și Claudiu suntem brașoveni, iar pentru noi omul acesta a fost un sfânt. Din păcate, astăzi nu se bucură de aprecierea pe care o merită. Nu trebuie să lăsăm lucrurile așa!
Astăzi, duminică, 2 martie, s-au împlinit 25 de ani de când Liviu Babeş s-a transformat într-o torţă vie şi a coborât pe schiuri pârtia Bradul, din Poiana Braşov. Știa că Poiana e plină de turiști străini și că cineva îi va duce mai departe mesajul…A fost, probabil, cea mai tragică formă de protest din România la adresa regimului comunist. Securitatea controla pe atunci totul. Pentru voi, cei tineri, e greu să vă imaginați, dar nu exista libertatea cuvântului, libertatea presei, nici Internet sau reţele de socializare. 🙂
…Mesagerul lui Babeș a fost un scoțian, Douglas Wallace – martorul sinuciderii politice. În urmă cu doi ani, am descoperit că mai trăiește, în Toronto. Claudiu Loghin l-a convins să vorbească și a reușit să facă primul interviu cu el, mai întâi prin skape ( a fost difuzat anul trecut la Telejurnal, tot pe 2 Martie). Anul acesta, Mircea Sevaciuc – unul dintre brașovenii care l-au comemorat pe Liviu Babeș – ne-a cerut numărul de telefon și nu s-a lăsat până nu l-a adus pe Doug în România. Din 1989, de când Securitatea a încercat să-i cumpere tăcerea, Doug nu a mai fost în România. L-am întâmpinat la aeroport ( știrea sosirii a fost difuzată, în exclusivitate, joi la Telejurnal). Venit din Canada, Doug era foarte obosit, dar după ce am schimbat câteva vorbe, mi-am dat seama că și pentru el Liviu Babeș a însemnat ceva – a fost chiar povestea vieții sale. 🙂 A încercat să-i salveze viața și a devenit mesagerul protestului său în lume!
Reportajul nostru este dureros, dar realist. O istorie care conține mărturii prețioase ale tuturor martorilor care au avut vreo legătură cu Liviu Cornel Babeș în aceea zi, de 2 Martie 1989. Sunt și câteva fragmente din reportajul difuzat la BBC, în 1990, imediat ce jurnaliștii străini au fost lăsați să vină în România, după căderea lui Nicolae Ceaușescu.
Am realizat acest reportaj cu mult suflet. Toată echipa! Anca și Mihael m-au ajutat și ei cu drag ( chiar dacă nu sunt brașoveni. 🙂
Reportajul va rămâne postat aici pentru totdeauna! Oricine își dorește îl poate revedea oricând. Și chiar vă rog să o faceți. Memoria lui Liviu Cornel Babeș trebuie păstrată vie.
Îi datorăm respect!
Exact la 25 de ani de ani de când Liviu Cornel Babeș și-a dat foc pe Pârtia Bradul din Poiana Brașov, pe 2 martie, la ora 13.00, în cadrul emisiunii “Ultima ediție”, de pe TVR1, vedeți povestea protestul său istoric.
O să-i cunoașteți pe toți cei care l-au văzut ultima oară în viață, pe scoțianul care a încercat să-l salveze, dar și cel care i-a transmis mesajul în lume. Cea mai emoționantă este soția lui, Etelka Babeș. Și cum nimic nu e întâmplător, după ce am terminat materialul, tata mi-a mărturisit că văduva lui Babeș i-a fost colegă. Nu mi-a mai spus până acum…nici când eram copil.
Este una dintre cele mai emoționante povești, pe care am încercat să o recunostitui, în doar 15 minute, spațiul care mi-a fost alocat. Am lucrat împreună cu colegul meu, Claudiu Loghin.
Amândoi suntem brașoveni, așa că am pus și suflet 🙂
Vă invit să-l cinstiți pe Liviu Corbel Babeș cu prezența voastră!
În urmă cu 133 de ani, pe 14 martie 1881, ţara era în sărbătoare. Parlamentul a votat legea prin care Principatul României a fost înălţat la rang de regat, iar prinţul Carol I de Hohenzollern devenea rege. Turcia a fost prima care a recunoscut regatul României. Au urmat-o Anglia, Italia, Statele Unite, Germania, Rusia şi Austro-Ungaria. 
Camelia Csiki - Jurnal de jurnalist 