La orfelinat…

Această fotografie are 14 ani…am găsit-o de curând, când am fost în vizită la părinții mei. Uitasem că o mai am.:) Cred că este un instataneu surprins de fotograful ziarului „Monitorul Expres”, din Brașov, unde lucram atunci.

Are o poveste, pe care  am mai povestit-o pe Facebook, în urmă cu doi ani!

…Eram în vizită la un orfelinat din Brașov, ca jurnalist. Băiețul din imagine este unul dintre orfanii care ne-au fost prezentați. Evident, pentru că ne-am dus la orfelinat mai mulți jurnaliști, orfanii erau frumos îmbrăcați și chiar ne-au cântat și recitat…Băiețul a venit la mine și m-a ales…mi-a așezat această pălărie pe cap și s-a jucat cu mine. Mi-a spus „mama”, iar eu m-am gândit să-l adopt, pentru că m-a topit!

O vreme numai la asta m-am gândit. Familia mea s-a opus, pentru că nu eram căsătorită și ai mei spuneau că am vreme să am un băiețel al meu etc etc. Ca să-l uit pe micuț, nu m-am mai dus la centrul din Brașov…o vreme l-am visat. Era chinuitor, visam că l-am adoptat, dar tot venea cineva să mi-l ia. Iar eu alergam să-l caut. De fiecare dată, la finalul visului îl găseam…dar nu mai era brunet, ci blond și arata cu totul altfel. Am înțeles visul, abia după ce s-a născut fiul meu…

Nu mai știu nimic despre acest băiețel. Sper că până la urmă a găsit o mămică și o familie, așa cum trebuie să aibă fiecare copil. Eu la ofelinat 2001

Published in: on august 8, 2015 at 10:01 am  Lasă un comentariu  

The URI to TrackBack this entry is: https://cameliacsiki.wordpress.com/2015/08/08/la-orfelinat/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un comentariu